¡Detén el autosabotaje! ¡Permítete brillar!

Își căuta de lucru de câteva luni bune. Cu greu am reușit să o scot din descurajare; spunea că lucrurile nu se leagă, că nu i se întâmplă nimic bun și că dă doar de joburi nasoale! Îi părea că timpul trece greu și că mai are de așteptat mult până când eforturile sale de a-și găsi un loc de muncă vor da roade. Dintr-o dată, însă, a primit exact ce și-a dorit: o ofertă de la o companie bună, unde colegii au primit-o cu respect și i-au oferit salariul cerut.

Ce credeți că a făcut după ce a realizat că i se întâmplă ceva bun? Ca Iona, personajul biblic care fugea de propriul său destin, a ales să fugă în direcția opusă.

”Ce-ar fi dacă le-aș propune să merg în probă, cu contract parțial, o lună? Să rămân și la jobul actual și să merg și la ei? Să-i testez să văd dacă sunt serioși!”

Tu cum te autosabotezi?

Modalitățile prin care o persoană se autosabotează atunci când este atât de aproape de atingerea dorintelor sunt variate. Poate observa cum se schimbă la față, iar temerile ies la suprafață: ”dacă nu mă învață, dacă mă dau afară în perioada de probă, dacă nu mă lasă să mă dezvolt, dacă mă vor ține pe salariul ăsta?” Alege adesea un alt job, într-un domeniu complet diferit, și o ia de la capăt cu un post sub nivelul său, încercând să se revalideze. Solicita angajatorilor să-l accepte pentru diverse joburi, între care unele printre cele mai puțin dorite. Într-un cuvânt: ”FUGE!”

Suntem atât de obișnuiți să ne atingem obiectivele greu încât mai degrabă ne așteptăm la dezamăgire decât la succes. Când timpul trece în ritmul său natural, iar noi simțim că nu se desfășoară conform așteptărilor noastre, devenim nerăbdători. Obosim, nu din cauza eforturilor depuse, ci din cauza așteptărilor neîmplinite sau nerealiste.

Și mai este ceva! Ne temem de măreția noastră. Cum așa? Da, ne este frică că lucrurile chiar se vor întâmpla exact așa cum ne-am dorit!

Ce să faci ca să nu te mai autosabotezi?

Autosabotajul este un fel de scurtcircuit pe care îl provocăm noi înșine creierului nostru și sistemului nostru emoțional. Ne punem singuri la pământ, ne destabilizăm prin gânduri negative, temeri și critici dure pe care le păstrăm în noi. Cărăm dezamăgiri legate de locuri de muncă anterioare, de șefi care nu s-au comportat frumos sau de colegi care nu ne-au acceptat, fiecare dintre aceste experiențe fiind interpretată ca un eșec personal. Ne refuzăm dreptul de a străluci, rămânând blocați în stări de tristețe, frustrare și furie.

Dacă vrei ca următoarele experiențe din procesele de recrutare să fie caracterizate de emoții pozitive, este esențial să oprești autosabotajul. Iată câțiva pași pe care îi poți urma:

• Pune-te în starea pozitivă potrivită pentru succes,
• Fă-ți o listă scrisă, nu mentală, cu competențele profesionale pe care le ai,
• Aminteste-ți reușitele profesionale și personale de la joburile anterioare,
• (Re)definește cine ești ca persoană și cine ești din punct de vedere profesional,
• Exersează în oglindă vorbitul cu demnitate în fața unui recruiter sau angajator imaginar,
• Dă-ți voie din interiorul tău să trăiești experiențe profesionale frumoase.

Recruiterul ești TU!

Ceea ce nu ți-a spus nimeni până acum este că atunci când te întâlnești cu un recruiter, te întâlnești, de fapt, cu tine! Și invers. Știi teoria oglindirii? Că ne oglindim unii în ceilalți și ceea ce vedem la alții este, în esență, un reflex al nostru?

Dacă te prezinți în fața unui recruiter fără o pregătire adecvată, s-ar putea să rezulte o întâlnire tensionată. Care sunt aceste pregătiri? Două, și esențiale:

• Să te cunoști foarte bine pe tine pentru momentul respectiv (cine ești profesional, ce poți oferi, ce cauți) – o descriere simplă, clară, concisă, nu o poveste interminabilă.
• Să fii capabil să te gestionezi singur (emoții, gânduri, reacții) – o formă de conștientizare socială; trebuie să fii corect, echilibrat în discuție, fără agresivitate, și să poți citi și accepta mesajele recruiterului sau angajatorului.

Să exemplificăm:

Când observi că recruiterul vorbește prea mult despre companie și nu îți oferă informații relevante despre job, nu este vina lui că se întâmplă asta. Este un semn al nevoii tale de relevanță și structură. Comportamentul recruiterului reflectă o oportunitate pentru tine de a fi mai structurat, mai relevant sau mai direct.

Dacă te enervezi din cauza discursului recruiterului, nu este vina lui! Se poate ca el să fie foarte mulțumit de sine. Este un semnal pentru tine să lucrezi la tonul vocii tale (ritm, forță, tonalitate) pentru a transmite mesajul corect încă de la începutul discuției. Probabil recruiterul te-a perceput prea îngăduitor și și-a permis să depășească unele limite.

La fel se întâmplă și cu recruiterul. Dacă el îți reproșează că ești neserios pentru că ai anunțat cu bun simț că te retragi din procesul de recrutare, nu este vina ta. Dacă ai fost corect și asertiv fără a cauza prejudicii, atunci reacția lui poate trăda frustrarea sa. Poate că își dorește să ocupe acel post dar nu reușește, și simte că este responsabilitatea lui, transferându-și frustările pe candidați.

Pregătește-te să strălucești!

Dacă nu ești pregătit să strălucești în frumusețea ta, atât ca om cât și ca un candidat valoros, este timpul să te reevaluezi. Trebuie ca ambele părți să reușească să comunice eficient despre job și sarcini, dar și despre nevoile, frustrările și temerile lor.

Este de la sine înțeles că neînțelegerile sunt frecvente atunci când nu există o corespondență între registrele de comunicare (verbal, nonverbal, emoțional, rațional). Ambii participanți rămân nemulțumiți, pregătiți să lanseze critici despre categorii întregi de profesioniști, căutând următoarea victimă pentru a-și vărsa frustrările.

Numai un candidat pregătit pentru o discuție cu mai multe dimensiuni – una superficială și alta profund emoțională – va putea ieși strălucind dintr-un interviu!

Dă-ți voie să strălucești!

A străluci nu înseamnă a-ți umfla ego-ul, că tu ești cel mai bun și mai diferit dintre candidați. A străluci înseamnă a avea demnitate! Înseamnă să te simți bine cu tine, să fii împăcat, echilibrat și nonviolent. Apoi, să te lași descoperit corect, fără exagerări din zona narcisismului sau subevaluări ce pot duce la depresie. Nu, nu ești perfect și vei mai greși, dar dacă ai intenții bune, ești valoros!

Exprimă-te clar, concis și corect despre experiențele tale, despre ceea ce știi și ce ai realizat! Fii tu însuți, dar perfecționat! Te-ai pregătit corespunzător înainte de a pleca la interviu. Dacă nu te prezinți la interviu îmbrăcat neglijent, atunci nu îți vei permite să te comporți fără maniere!

În stilul culturilor asiatice, simte ritmul discuției și nu exagera! Comportă-te ca un invitat și păstrează-ți un comportament decent până când primești permisiunea de a te comporta ca un prieten!

Arată respect și păstrează-ți postura de invitat până când nu ești invitat să te comporti diferit!